Repercursiuni economico-financiare ale războiului din Ucraina asupra UE
În urma invaziei Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022 Uniunea europeană s-a declarat ferm împotriva agresiunii Rusiei și a început să ia măsuri pașnice de ripostare împotriva Rusiei, dat fiind faptul că Ucraina nu este stat membru a Uniunii.
Care sunt măsurile luate la nivelul Uniunii de apărare și de sprijinire a Ucrainei? Care sunt repercursiunile acestor decizii?
La începutul anului 2023 Uniunea Europeană a decis să reducă radical importurile de energie din Rusia și să consolideze apărarea europeană. O Serie de companii mari, precum Ikea, McDonald’s, Visa și MasterCard și altele, au părăsit Rusia în semn de ripost, bursa din Moscova s-a prăbușit, rublele și-au pierdut valoarea, țara este izolată nu numai din partea Uniunii Europene dar și din partea altor state.
Toate acestea au repercursiuni și asupra economiilor țărilor Uniunii Europene, pe care, desigur, le simțim și noi. Astfel de repercursiuni sunt creșterea prețurilor energiei și a combustibililor, care atrage după sine și creșterea prețurilor tuturor produselor, dar mai ales a produselor alimentare. Creșterea prețului combustibililor a dus la închiderea parțială sau totală a unor fabrici și combinate și nici războiul economic dintre Statele Unite ale Americii și China nu favorizează situația economică a Europei.
“Cele trei modalități de a reduce dependența noastră de Rusia sunt diversificarea aprovizionării, eficiența energetică și accelerarea surselor regenerabile de energie” s-a afirmat la ultimele reuniuni ale statelor membre UE.
În ceea ce privește diversificarea aprovizionării s-a menționat luarea în calcul a achiziționării gazului natural lichefiat de la furnizori precum SUA, Qatar, Norvegia, producători africani și alții, iar în acest sens va trebui creată o infrastructură specială pentru ca acest gaz să ajungă în toate statele Uniunii.
În același timp, trebuie să accelerată implementarea energiilor regenerabile. Acesta este scopul planului de acțiune “Fit for 55” propus de Comisie anul trecut pentru a pune în aplicare angajamentele noastre de reducere a emisiilor asumate la Glasgow.
Față de aceste necesități emergente s-a mai pus accent pe necesitatea creșterii fondurilor pentru apărare. În 2022, unele țări, printre care și Germania și-au mărit deja fondurile pentru apărare. S-a elaborat o strategie și în acest sens, pentru utilizarea mijloacelor suplimentare, care va fi coordonat centralizat, completat de strategia NATO în această privință.
Ar mai fi un aspect care nu trebuie lăsat fără importanță: primirea și tratarea refugiaților. Deși vecinii imediați ai Ucrainei au tratat cu foarte multă omenie acest subiect, problema refugiaților ridică totuși o problemă mai largă, și anume a reînnoirii politicii comune privind azilul și migrația.
Deși suntem conștienți că, economia europeană continuă să fie slăbită de război și de condițiile de austeritate asumate de Uniune, exprimată prin perturbări semnificative ale comerțului și ale prețurilor la alimente și combustibili, toate acestea contribuind la o inflație ridicată și la înăsprirea ulterioară a condițiilor de finanțare. Cu toate acestea, ca parte a Uniunii Europene, am ales și noi să plătim acest preț, pentru a ne împotrivi acestui război, al cărui preț poate fi libertatea și democrația. Având în vedere vecinătatea cu Ucraina, efectele sunt și mai mari asupra țărilor învecinate, cum este și cazul României, mai ales că afluxul de refugiați este unul destul de mare. Ca măsuri de prevenire a sărăciei populației vor trebui regândite politicile sociale ale țării. Acestea presupun printre altele măsuri de protecție a veniturilor și măsuri de protecție a locurilor de muncă. Acestea sunt doar repercursiunile economico-financiare asupra elementului european cum rămâne cu repercursiunile asupra culturii, asupra culturii ruse și a celei ucrainene? Există trenduri care exclud muzica lui Tchaikovsky din repertoar, predarea literaturii ruse, sau trenduri prin care artiști (pictori) ruși de talie mondială, sunt redenumiți ucraineni, caz ce s-a întâmplat nu de mult în vestitul muzeu Metropolitan Museum of Art din New York. Oare arta nu este universală, nu este de ocrotit sau de admirat indiferent de rasă sau naționalitate? Oare nu este aceasta o brutalitate asemănătoare războiului?